Acneea la femeia adultă

Acneea la femeia adultă – provocarea tăcută a perimenopauzei și menopauzei

Acneea nu este doar o amintire a adolescenței. Tot mai multe femei cu vârste între 35 și 55 de ani se confruntă cu reactivarea sau chiar apariția pentru prima dată a leziunilor acneice, adesea în perioadele de tranziție hormonală – perimenopauza și menopauza.

Deși ne-am aștepta ca odată cu trecerea anilor pielea să devină mai „liniștită”, realitatea medicală arată altfel. Schimbările hormonale specifice acestei etape pot perturba echilibrul fin dintre estrogeni și androgeni – un balans esențial pentru sănătatea pielii.

Pe măsură ce nivelul de estrogen scade, androgenii (precum testosteronul) își păstrează concentrația mai mult timp, generând o dominanță relativă androgenică. Acest dezechilibru stimulează glandele sebacee, crește producția de sebum și favorizează apariția leziunilor acneice, mai ales în zona mandibulară, bărbie și gât. În plus, reducerea nivelului de SHBG – proteina care leagă hormonii sexuali – amplifică efectul androgenilor liberi la nivelul pielii.

Cercetările recente confirmă această legătură. Studii publicate recent arată că acneea din perioada menopauzei este direct influențată de modificările hormonale și poate fi însoțită de alte semne ale hiperandrogenismului, cum ar fi căderea părului sau creșterea pilozității faciale. Totodată, lucrări din Dermato-Endocrinology și Journal of Clinical and Aesthetic Dermatology subliniază necesitatea unei abordări interdisciplinare – dermatologice, hormonale și metabolice – pentru un tratament eficient și personalizat.

Din acest motiv, în practica mea dermatologică, aleg să colaborez îndeaproape cu medicul ginecolog, pentru a înțelege în profunzime cauzele hormonale ale acneei la femeia adultă și a concepe un plan de tratament personalizat. Împreună putem evalua nivelurile hormonale, identifica posibilele dezechilibre și stabili o strategie completă — care combină tratamente dermatologice moderne cu soluții medicale adaptate profilului hormonal al fiecărei paciente.

Pentru că pielea nu este niciodată doar un organ „de suprafață”. Ea reflectă, adesea, echilibrul interior al întregului organism.

Dr. Diana Savu