Perturbatorii endocrini din produsele cosmetice – ce sunt și cum ne afectează

Perturbatorii endocrini au atras din ce în ce mai mult atenția publicului, mai ales datorită prezenței lor în produsele cosmetice și de îngrijire personală. Dar ce înseamnă de fapt un „perturbator endocrin” și de ce ar trebui să ne preocupe? Pe scurt, este vorba despre substanțe chimice – naturale sau sintetice – care pot interfera cu sistemul hormonal al organismului uman. Hormoni precum estrogenul, testosteronul, hormonii tiroidieni și alții coordonează funcții esențiale ca dezvoltarea, metabolismul, reproducerea și creșterea. Chiar și în cantități foarte mici, hormonii pot avea efecte majore, așa că nu este surprinzător că substanțele care perturbă echilibrul hormonal pot cauza probleme semnificative.

Știați că... Se estimează că dintre zecile de mii de substanțe chimice folosite pe scară largă de om, peste 1.000 ar putea acționa ca perturbatori ai sistemului endocrin?

Expunerea la astfel de substanțe a fost asociată cu numeroase probleme de sănătate, de la tulburări de fertilitate și dezvoltare, până la unele tipuri de cancer și boli metabolice.

 În continuare, vom explica pe înțelesul tuturor ce sunt perturbatorii endocrini, unde îi întâlnim în viața de zi cu zi (mai ales în produsele de îngrijire a pielii) și cum ne putem proteja de efectele lor.

Ce sunt perturbatorii endocrini?

Un perturbator endocrin este orice substanță care poate interfera cu sistemul endocrin (hormonal) al organismului. Cu alte cuvinte, aceste substanțe pot imita, bloca sau modifica acțiunea hormonilor naturali din corp. Unele imită hormonii (“hormone mimics”), păcălind organismul să reacționeze ca și cum ar fi prezenți hormoni reali. Altele blochează receptorii hormonali sau modifică nivelul hormonilor produși de corp.

Indiferent de mecanism, rezultatul este dereglarea semnalelor hormonale normale, ceea ce poate perturba funcțiile controlate de acestea.

Sistemul endocrin reglează funcții vitale precum creșterea și dezvoltarea normală, reproducerea, metabolismul, reglarea temperaturii, dispoziția și multe altele. Din acest motiv, interferența perturbatorilor endocrini poate avea o gama largă de efecte negative asupra sănătății. Practic, orice proces din organism controlat de hormoni poate fi afectat dacă aceștia nu își mai fac treaba corect.

Pentru a înțelege mai bine, să ne gândim la hormoni ca la mesageri chimici care circulă prin corp în doze minuscule, dar care au un impact major. Perturbatorii endocrini pot da mesaje false sau pot întrerupe mesajele hormonale reale. De exemplu, pot imita estrogenul (hormonul sexual feminin), determinând celulele să răspundă ca și cum estrogenul ar fi prezent, sau, dimpotrivă, pot bloca efectul unui hormon tiroidian esențial metabolismului. Astfel de dereglări, mai ales dacă au loc pe termen lung sau în perioade critice de viață, pot favoriza apariția unor probleme de sănătate.

Cum ne pot afecta sănătatea?

Pentru că hormonii controlează atât de multe procese, efectele perturbatorilor endocrini pot fi foarte diverse. Multe studii au asociat expunerea (mai ales pe termen lung) la aceste substanțe cu o serie de probleme medicale, inclusiv:

·      Tulburări de fertilitate și reproducere: Scăderea calității spermei la bărbați, dereglări ale ciclului menstrual, infertilitate și anomalii ale organelor de reproducere au fost legate de expunerea la anumiți perturbatori endocrini. De asemenea, s-a observat asocierea cu pubertatea precoce la copii, în special la fete (pubertate la vârste mai mici decât normalul).

·      Probleme metabolice (diabet și obezitate): Unele substanțe cu efect de perturbare hormonală au fost corelate cu un risc crescut de obezitate și diabet de tip 2.

·      Tulburări cognitive și neurologice: Expunerea timpurie la perturbatori endocrini (în copilărie sau chiar din viața intrauterină) a fost asociată cu probleme de dezvoltare neurocognitivă, cum ar fi deficitul de atenție (ADHD) sau coeficient de inteligență ușor redus. De asemenea, au fost raportate legături cu tulburări de comportament și de învățare la copii.

·      Afectarea sistemului imunitar: Unele studii sugerează că anumiți perturbatori pot influența imunitatea, făcând organismul mai vulnerabil la infecții sau boli autoimune. Dereglarea echilibrului hormonal poate avea efecte indirecte și asupra modului în care funcționează sistemul de apărare al corpului.

·      Alte efecte: Perturbatorii endocrini au mai fost implicați în dereglări ale funcției tiroidei (ce pot duce la probleme de energie, greutate și dispoziție), probleme respiratorii (astm), precum și dereglări ale dezvoltării la copii (greutate mică la naștere, malformații). Lista efectelor posibile este în continuă extindere pe măsură ce cercetările avansează.

Important: Momentul expunerii contează enorm. Fătul în dezvoltare și copiii mici sunt cei mai vulnerabili la efectele perturbatorilor endocrini, deoarece sistemele lor hormonale sunt în plină formare. Expunerea în uter sau în primii ani de viață poate avea efecte pe termen lung, crescând riscul de boli mai târziu.

Trebuie subliniat că, deși există tot mai multe dovezi ce leagă perturbatorii endocrini de problemele de sănătate menționate, stabilirea unui raport cauzal direct este dificilă. Oamenii sunt expuși la cocktailuri de chimicale în viața de zi cu zi, iar efectele se pot cumula în timp. Cu toate acestea, abordarea prudentă – aplicând principiul precauției – este recomandată de experți: e mai bine să reducem expunerea la aceste substanțe din proprie inițiativă, chiar și înainte ca știința să demonstreze fără dubiu fiecare legătură de cauzalitate.

Unde se găsesc perturbatorii endocrini?

Perturbatorii endocrini nu se află doar în laboratorul cercetătorilor sau în industrii exotice – din păcate, ne lovim de ei zilnic. Aceste substanțe se găsesc într-o varietate uluitoare de produse și medii din jurul nostru:

• În alimente și apă: Pesticidele folosite în agricultură pot lăsa reziduuri pe fructe și legume, multe dintre ele având efect hormonal (de exemplu, erbicidul atrazină este un perturbator endocrin cunoscut). Substanțe ca bisfenolul A (BPA) din plastic pot migra în mâncare din ambalaje alimentare sau sticle, mai ales când sunt încălzite. De asemenea, contaminanți industriali precum dioxinele pot ajunge în rețeaua trofică și implicit în alimentele de origine animală. În unele ape subterane se găsește perclorat (din explozibili, artificii) ce poate afecta tiroida. Pe scurt, ceea ce mâncăm și bem poate fi o sursă de expunere.

• În mediul înconjurător: Poluanții industriali și agricoli ajung în sol, aer și apă, de unde intră în lanțul alimentar și în corpurile noastre. Flăcările de avivaj (substanțe ignifuge din mobilier, electronice, textile) conțin compuși bromurați care persistă în mediu și acționează ca perturbatori endocrini. De asemenea, plombele dentare vechi, unele materiale de construcție, chiar și praful din casă pot conține substanțe endocrine (plumb, PCB-uri, etc) care ajung în organism prin inhalare sau contact.

• În produse de uz casnic și cosmetice: Aici intrăm în zona care ne interesează în mod special – produsele de îngrijire personală. Cremele, loțiunile, șampoanele, machiajele, parfumurile, deodorantele, gelurile de duș, produsele de curățenie și multe altele pot conține ingrediente chimice cu potențial de perturbare hormonală. Unele ne sunt familiare (de exemplu parabeni, folosiți ca conservanți), altele mai puțin (de exemplu compuși cu fluor adăugați în produse de machiaj rezistent la apă). Vom detalia imediat aceste exemple.

• Jucării și obiecte comune: Copiii pot fi expuși prin jucării din plastic ce conțin ftalați (compuși folosiți pentru a face plasticul moale și flexibil). Chiar și unele materiale din mobilă, covoare sau electronice pot emana în timp substanțe chimice care ajung în aerul din locuință și ne pot influența hormonii.

Un aspect important de reținut este că expunerea poate avea loc prin diverse căi: ingestie (mâncare, apă), inhalare (aerul cu particule sau vapori chimici) și, desigur, prin piele. Pielea este cel mai mare organ al nostru și nu este o barieră impenetrabilă – multe substanțe din cosmetice pot fi absorbite transcutanat. De exemplu, cremele și uleiurile aplicate pe piele pot introduce treptat conservanți sau parfumuri sintetice în circulația sanguină. De asemenea, putem inhala compuși volatili din spray-uri, parfumuri sau ulei de păr, care apoi ajung în circulație prin plămâni. În cazul rujurilor sau pastelor de dinți ce conțin chimicale nocive, poate exista și o ingestie accidentală (cantități mici ajung în gură și sunt înghițite).

Un adevăr incomod este că perturbatorii endocrini sunt atât de răspândiți încât nu pot fi complet evitați sau eliminați din viața modernă. Cu toate acestea, vestea bună este că ne putem reduce semnificativ expunerea prin alegeri informate și obiceiuri sănătoase.

Perturbatori endocrini comuni în produsele cosmetice

Multe ingrediente folosite frecvent în produsele de îngrijire au fost identificate ca având efecte de perturbare a sistemului endocrin. Iată câteva dintre cele mai cunoscute exemple de astfel de substanțe din cosmetice, unde se găsesc și de ce sunt problematice:

• Parabenii. Parabenii (methylparaben, propylparaben, butylparaben etc.) sunt conservanți utilizați pe scară largă în creme, loțiuni, produse de machiaj, șampoane și altele, datorită proprietăților lor antibacteriene și antifungice. Problema este că anumiți parabeni pot imita estrogenul în corp. Ei sunt ușor absorbiți prin piele și au fost legați de numeroase riscuri pentru sănătate, inclusiv dereglări endocrine, toxicitate reproductivă, probleme neurologice. Din această cauză, unele țări și companii au început să limiteze utilizarea anumitor parabeni cu catenă lungă (de exemplu, Danemarca a interzis propylparabenul și butylparabenul în produsele pentru copii). Sfatul specialiștilor este să căutăm produse etichetate “fără parabeni” dacă dorim să reducem expunerea la aceste substanțe.

• Ftalații. Ftalații formează o clasă de compuși chimici folosiți în principal ca plastifianți – adică pentru a face materialele plastice (precum PVC-ul) mai flexibile. În cosmetică, ftalații apar în mod special ca solvenți și agenți de fixare pentru parfumuri și alte ingrediente. De exemplu, dietilftalatul (DEP) se folosește pentru a prelungi persistența parfumului pe piele, iar dibutilftalatul (DBP) era folosit în oje pentru a preveni crăparea. Mulți ftalați nu apar explicit pe etichetă, deoarece pot fi incluși sub termenul generic de “Fragrance/Parfum” (considerat secret comercial). Expunerea la ftalați este aproape omniprezentă – s-au detectat metaboliți de ftalați în peste 95% din populație, în studii biomonitorizare. Efectele asupra sănătății sunt îngrijorătoare: ftalații sunt perturbatori endocrini cunoscuți, pot imita sau bloca hormonii sexuali, afectând dezvoltarea sistemului reproducător. La băieți, anumiți ftalați au fost asociați cu pubertatea precoce și cu probleme de dezvoltare a organelor genitale. Expunerea în sarcină la niveluri ridicate de ftalați a fost legată de efecte negative asupra dezvoltării neurocognitive a copiilor și de un risc crescut de probleme metabolice (ex: tendință spre obezitate) mai târziu. Un studiu din 2024 a găsit concentrații urinare mai mari de ftalați la copiii mici care utilizau frecvent loțiuni, uleiuri și produse de îngrijire a pielii, sugerând că cosmeticele pot fi o sursă directă de expunere la ftalați. Pentru a-i evita, verificați eticheta și feriți-vă de produsele cu “parfum” nespecificat sau cele care listează compuși precum “DBP”, “DEHP”, “diethyl phthalate” etc. Totodată, alegeți produse fără miros (fără parfum) sau parfumate cu uleiuri esențiale naturale, mai ales în produsele pentru copii sau utilizate în sarcină.

• Filtrele UV chimice (în cremele de protecție solară). Ironia face că produsele menite să ne protejeze (loțiunile cu SPF) pot conține ingrediente controversate din punct de vedere hormonal. Anumite filtre ultraviolete organice – de exemplu oxybenzone (benzophenone-3), octinoxatul (ethylhexyl methoxycinnamate), avobenzona sau 4-methylbenzylidene camphor (4-MBC) – au structură chimică ce le permite să absoarbă radiațiile UV, dar și să interacționeze cu receptorii hormonali. Oxybenzone, prezent în multe creme solare convenționale, este suspectat de efect estrogenic și anti-androgenic (poate perturba atât hormonii feminini cât și pe cei masculini). 4-MBC, folosit ca filtru solar în unele țări, are efecte estrogenice demonstrate pe modele animale. De altfel, în 2024 Uniunea Europeană a anunțat interzicerea 4-MBC în produsele cosmetice, pe baza dovezilor privind acțiunea sa de perturbator endocrin. Produsele care conțin acest ingredient trebuie reformulate sau retrase de pe piața UE până în 2025. Unele filtre UV chimice au și impact ecologic – de exemplu, oxybenzone și octinoxatul contribuie la distrugerea coralilor marini, motiv pentru care au fost interzise în locuri precum Hawaii și Thailanda (din rațiuni ecologice). Din perspectivă de sănătate umană, numeroase organizații recomandă prudență la filtrele chimice și orientarea către alternative mai sigure (vezi secțiunea de sfaturi).

• Triclosan. Triclosanul este un agent antibacterian și antifungic folosit ca conservant în diverse produse: săpunuri, geluri de duș, paste de dinți, ape de gură, deodorante, produse de machiaj și altele. A devenit foarte popular în anii 1990-2000 ca ingredient “împotriva bacteriilor”, dar ulterior au apărut îngrijorări serioase legate de siguranța sa. Studiile au arătat că triclosanul are efecte de perturbare a funcției tiroidei și a hormonilor reproducători, putând contribui și la apariția de bacterii rezistente la antibiotice. În 2016, FDA (autoritatea din SUA) a interzis triclosanul în săpunurile antibacteriene și dezinfectante pentru mâini, deoarece beneficiile sale nu depășeau riscurile. Cu toate acestea, triclosanul mai poate fi găsit în alte cosmetice – de exemplu, în unele paste de dinți, șervețele umede, produse de ras sau deodorante. Pe etichetă apare ca “triclosan” (uneori și sub denumirea similară “triclocarban” – un compus înrudit). Având în vedere potențialul său de a deregla hormonii, e indicat să evităm produsele care încă îl conțin. Există alternative mai sigure pentru efectul antibacterian (alcoolul în dezinfectanți, clorhexidina, uleiurile esențiale etc.) fără profil hormonal problematic.

• Substanțe per- și polifluorurate (PFAS). PFAS reprezintă o familie de compuși sintetici supranumiți și “chimicale permanente” deoarece persistă extrem de mult în mediu și în organism. De obicei asociați cu teflonul și ambalajele alimentare impermeabile, unii PFAS sunt utilizați și în cosmetice – mai ales în produsele de machiaj cu rezistență mare la apă sau cu textură deosebită (fond de ten, pudre, creme hidratante și rujuri “long-lasting”). Producătorii îi adaugă pentru a conferi produselor proprietăți de întindere uniformă, rezistență la sebum sau apă, și finisaj neted. Îi putem recunoaște în lista de ingrediente după termeni ce conțin cuvinte precum “perfluor”, “PTFE” (teflon) sau “-fluoro-”. Problema este că unele PFAS au demonstrat efecte de perturbare endocrină, inclusiv tulburarea funcției tiroidiene și a metabolismului hormonal. De asemenea, expunerea cronică la PFAS a fost legată de probleme de fertilitate și un risc mai mare de anumite cancere (cum ar fi cancerul renal și de ficat) – deși aceste efecte se referă mai mult la PFAS ubiquitar (precum PFOA, PFOS din apă) decât la cantitățile din cosmetice. Totuși, ca măsură de precauție, lanțuri de retail din unele țări au început să elimine voluntar produsele cosmetice cu PFAS. De exemplu, cel mai mare retailer din Danemarca (Coop) a interzis la vânzare cosmeticele ce conțin compuși fluorurați, datorită îngrijorărilor privind toxicitatea acestora. Sfat: evitați produsele “long-wear” care conțin PFAS (căutați pe etichetă terminațiile menționate). Nu uitați că și unele obiecte de igienă pot avea PFAS – de pildă, unele ațe dentare rezistente la rupere – deci fiți atenți și la aceste detalii în rutina zilnică.

(De reținut, lista de mai sus nu este exhaustivă. Mai există și alți compuși suspectați de efecte endocrine în cosmetice, de exemplu anumiți conservanți sintetici precum BHA și BHT folosiți în produse pe bază de ulei – despre care se bănuiește că pot influența funcția hormonală – sau anumite siliconuri volatile (ciclopentasiloxan, ciclotetrasiloxan) din produsele de păr și creme, care în studii pe animale au arătat potențial de perturbare endocrină.

Cum să reducem expunerea la perturbatori endocrini

Așa cum am văzut, este dificil să ne sustragem complet din “plasa” acestor substanțe, dat fiind că ele se află peste tot în jurul nostru. Totuși, prin alegeri conștiente și obiceiuri simple, putem diminua substanțial riscurile. Iată câteva strategii și sfaturi practice pentru a vă proteja pe dvs. și familia de expunerea inutilă la perturbatori endocrini, în special prin produsele cosmetice:

• Reduceți numărul de produse folosite: Gândiți-vă sincer de câte loțiuni, creme, spray-uri, parfumuri aveți realmente nevoie zilnic. Fiecare produs în plus înseamnă o potențială sursă suplimentară de chimicale. Simplificarea rutinei de îngrijire – alegând puține produse, dar de calitate și sigure – scade cumulul de substanțe la care vă expuneți corpul. De exemplu, ați putea opta pentru un gel de duș fără parfum care să țină loc și de spumant de baie, sau o cremă de față simplă în loc de 3 seruri diferite. Minimalismul în cosmetică poate aduce beneficii atât pentru sănătate, cât și pentru buzunar!

• Citiți etichetele și evitați ingredientele problematice: Dezvoltați-vă obiceiul de a verifica lista de ingrediente (INCI) a produselor cosmetice înainte de cumpărare. În Uniunea Europeană, toate ingredientele trebuie listate pe ambalaj, ceea ce vă ajută să identificați prezența unor substanțe ca parabeni, triclosan etc.. Evitați produsele care menționează explicit compușii discutati mai sus: parabeni (orice terminat în “-paraben”), ftalați (dibutyl/deethylhexyl phthalate), triclosan, BHA/BHT, benzofenonă-3 (oxybenzone), 4-MBC, octinoxate ș.a.m.d. Fiți atenți și la termeni ce sugerează compuși fluorurați (PFAS), cum ar fi “PTFE” sau “perfluoro-”. De asemenea, feriți-vă de produselor care au la sfârșitul listei o enumerare vagă de parfumuri. Dacă vedeți doar “Fragrance/Parfum” ca ingredient, amintiți-vă că sub acea denumire se pot ascunde zeci de chimicale, inclusiv ftalați sau muscuri sintetice cu efect nedorit. Optați pe cât posibil pentru produse fără parfum adăugat sau parfumate natural cu extracte din plante.

• Alegeți produse certificate și branduri transparente: Căutați pe ambalaj sigle de certificare ce indică o formulă mai sigură. De pildă, certificarea COSMOS Organic/Natural (folosită de Soil Association și alte organisme) garantează că produsul nu conține cei mai comuni perturbatori endocrini sintetici. Alte etichete utile pot fi EU Ecolabel (etichetă ecologică europeană) – produsele cu acest marcaj evită anumite substanțe nocive – sau certificări de la organizații precum Ecocert, Natrue, etc. Atenție însă la termeni de marketing necontrolați: cuvinte ca “bio”, “natural”, “hipoalergenic” nu au definiție legală strictă în cosmetică și pot fi uneori folosite abuziv. De aceea, siglele oficiale și listele de ingrediente rămân cel mai bun prieten al consumatorului informat. În plus, există aplicații pentru smartphone care scanează codul de bare al produselor cosmetice și îți arată dacă conțin chimicale cu risc. De exemplu, aplicații precum Think Dirty, Yuka, SkinSafe sau altele disponibile internațional oferă scoruri de siguranță pentru cosmetice, bazate pe ingrediente. Folosirea acestor instrumente vă poate ajuta să faceți alegeri mai informate la cumpărături, mai ales când aveți dubii.

• Păstrați alimentele și băuturile departe de plasticul nociv: Chiar dacă nu ține de cosmetice, merită menționat: reduceți expunerea hormonală și din bucătărie. Evitați să încălziți mâncarea în recipiente de plastic la microunde și folosiți sticlă sau ceramică pentru depozitare, mai ales pentru lichide fierbinți.

• Protecție solară fără perturbatori: Alegeți creme de protecție solară cu filtre minerale, precum oxidul de zinc și dioxidul de titan, în locul celor cu filtre chimice potențial problematice (avobenzonă, octinoxat, oxybenzonă etc.). Filtrele minerale formează un ecran fizic la suprafața pielii și nu penetrează stratul cutanat, astfel că nu interacționează cu receptorii hormonali din corp

Cremele minerale moderne au formule îmbunătățite, care nu mai lasă neapărat urme albe vizibile și oferă protecție broad-spectrum excelentă. Verificați eticheta SPF: dacă principalele ingrediente active sunt Zinc Oxide și/sau Titanium Dioxide, ați făcut o alegere bună.

• Îngrijire specială pentru gravide și copii: Dacă sunteți însărcinată sau aveți bebeluși/copii mici, fiți extra-selectivi cu produsele folosite. Alegeți cosmetice cât mai simple, fără parfum, fără conservanți agresivi și, ideal, etichetate ca sigure pentru bebeluși. Pielea copiilor absoarbe mai ușor substanțele chimice, iar cum am menționat, perturbatorii pot influența dezvoltarea organismului tânăr.  Folosiți doar strictul necesar de produse pe pielea bebelușului (de exemplu, nu este nevoie de loțiuni parfumate zilnic dacă pielea lui este sănătoasă). Pentru gravide, evitați vopselele de păr cu amoniac și alte tratamente chimice intense, precum și orice produs cosmetic care conține ingredientele cu risc discutate anterior. Există game de cosmetice organice/dermatocosmetice special formulate pentru gravide, merită să le dați prioritate. De asemenea, aerisiți bine încăperile după ce folosiți spray-uri sau lacuri de unghii (ideal, evitați-le în timpul sarcinii). Măsurile acestea pot părea mici, dar reduc expunerea cumulativă într-o perioadă foarte sensibilă.

  
  

Informatia este putere. Interesați-vă și țineți-vă la curent cu noile descoperiri științifice despre perturbatorii endocrini. Organizații precum Endocrine Society, NIEHS (National Institute of Environmental Health Sciences), Environmental Working Group și altele publică frecvent rapoarte, liste de substanțe și ghiduri de consum sigur.

Nu trebuie să devenim paranoici, dar o atitudine preventivă ne poate ajuta să luăm decizii mai bune.

Concluzie: Perturbatorii endocrini reprezintă un capitol modern complicat al sănătății publice – sunt omniprezenți, invizibili, dar nu invincibili. Prin alegeri educate și puțină vigilență, ne putem proteja pe noi și pe cei dragi de influența lor. Simplul fapt că ați citit acest articol este un pas important! Împărtășiți aceste informații și cu alții (prieteni, familie), deoarece conștientizarea este cheia. Cu toții merităm produse sigure și un mediu curat, care să ne susțină sănătatea hormonală și echilibrul organismului. Schimbarea începe cu fiecare dintre noi, alegere cu alegere.

Surse utilizate: Studii și rapoarte din literatura de specialitate (NIEHS, Endocrine Society, Mayo Clinic, Environmental Working Group), articole științifice de sinteză și reglementări actuale din UE privind perturbatorii endocrini