Neurocosmeticele și axa piele–creier: Cum microbiomul pielii îți poate influența starea de spirit

Când pielea „vorbește” cu mintea

Pielea noastră este adesea numită oglinda sufletului: roșim când suntem rușinați, ne apare pielea de găină la emoții puternice, iar stresul ne poate provoca erupții cutanate. Dar dacă legătura dintre piele și psihic este chiar mai profundă? Neurocosmeticele – un trend nou la intersecția dintre dermatologie și neuroștiințe – explorează tocmai această conexiune subtilă, numită axa piele–creier. Această axă reprezintă comunicarea bidirecțională dintre sistemul nervos și piele, un concept emergent care promite să transforme nu doar sănătatea pielii, ci și bunăstarea noastră emoțională.

Cu alte cuvinte, rutina ta de îngrijire ar putea să aibă efecte dincolo de suprafața pielii, influențându-ți și starea de spirit.

Legătura dintre piele și psihic

Legătura strânsă dintre piele și creier nu este surprinzătoare – la urma urmei, în dezvoltarea embrionară, pielea și sistemul nervos iau naștere din același strat celular (ectodermul). De-a lungul vieții, această conexiune se manifestă în multe feluri. Stresul psihologic poate declanșa acnee, eczeme sau psoriazis, iar mâncărimile și iritațiile pielii ne pot tulbura somnul și starea psihică. Acest domeniu de frontieră poartă numele de psihodermatologie – studiul modului în care emoțiile afectează pielea și invers.

Cercetările recente duc această conexiune la nivel microscopic: se vorbește tot mai mult despre un „creier al pielii” – adică rețeaua de neuroni cutanați, celule imune și microbi care comunică cu sistemul nervos central. Un exemplu elocvent este reacția de „arsură la stomac” sau fluturi în stomac când suntem anxioși; la fel, specialiștii investighează cum semnalele din piele pot influența creierul. În esență, axa piele–creier funcționează similar cu celebra axă intestin–creier, implicând semnale chimice și nervoase bidirecționale. De fapt, oamenii de știință au început să numească pielea al doilea intestin în relația cu creierul, având în vedere că găzduiește propria ecologie de microorganisme care pot comunica cu organismul.

Renumitul dermatolog Prof. John McGrath de la King’s College London subliniază că pielea găzduiește un întreg ecosistem de aproximativ 70 de miliarde de microbi, esențiali pentru sănătatea cutanată și protecția împotriva infecțiilor. Acest microbiom al pielii funcționează ca un organ invizibil, ajutând pielea să-și mențină bariera și influențând răspunsurile imunitare ale corpului. Conexiunea devine cu atât mai interesantă cu cât cercetătorii descoperă că microbii pielii pot influența nu doar starea pielii, ci și starea noastră psihică.

Microbiomul pielii și starea de bine psihologică

Un studiu britanic din 2025 a oferit primele dovezi empirice că există într-adevăr o „axă piele–creier” mediată de microbi. Publicat în British Journal of Dermatology, studiul arată că bacteriile care trăiesc pe pielea noastră pot influența nivelul de stres, emoțiile și chiar dispoziția generală.

Principala descoperire a fost legată de genul de bacterii Cutibacterium; participanții cu o abundență mai mare de Cutibacterium în anumite zone ale pielii au raportat indicatori psihologici mai buni – mai puțin stres și o stare de spirit mai pozitivă

Interesant, nu numărul total de tipuri de microbi conta (diversitatea microbiană, cum se întâmplă în studiile despre intestin), ci dominanța bacteriilor benefice precum Cutibacterium părea să facă diferența.  Altfel spus, calitatea microbiomului a fost mai importantă decât cantitatea în relație cu starea de bine.

De ce ar influența niște bacterii de pe piele nivelul de stres sau fericire? O teorie este că Cutibacterium ajută la reglarea pH-ului pielii și produce acizi grași cu lanț scurt (precum acidul propionic) care reduc inflamația – inflamația fiind tot mai mult legată de sănătatea mentală. Mai mult, o piele în care domină bacteriile bune este o piele mai sănătoasă, iar o piele sănătoasă îți crește stima de sine și confortul psihologic Practic, starea mai bună a pielii „se revarsă” pozitiv în starea emoțională. O altă explicație posibilă invocă chiar ideea largă de axă piele–creier: la fel cum stresul poate provoca dezechilibre ale pielii, și condiția pielii – poate chiar și microbii de pe ea – ar putea influența răspunsul la stres în sens invers.

Desigur, studiul fiind de tip observațional (fără să dovedească o cauzalitate directă), rezultatele trebuie privite cu precauție. Totuși, legătura consistentă găsită între Cutibacterium și indicatorii psihologici pozitivi sugerează că microbiomul pielii merită studiat mai îndeaproape. Autorii chiar au propus ca viitoare cercetări să testeze dacă creșterea nivelului de Cutibacterium prin îngrijirea pielii (de exemplu, produse probiotice sau prebiotice) ar putea influența efectiv stresul sau dispoziția.

Ce sunt neurocosmeticele?

În acest context inovator a apărut conceptul de neurocosmetice. Pe scurt, neurocosmeticele reprezintă o nouă generație de produse cosmetice menite să interacționeze cu sistemul nervos prin piele, vizând atât frumusețea, cât și starea de bine. Un articol de specialitate definește neurocosmeticele drept un domeniu de avangardă la intersecția dintre neuroștiințe, dermatologie și psihodermatologie, care își propune să țintească axa piele–creier pentru a îmbunătăți nu doar sănătatea pielii, ci și bunăstarea emoțională.

Cum funcționează neurocosmeticele? Principiul de bază este comunicarea senzorială: pielea este bogată în receptori senzitivi și terminații nervoase care trimit semnale către creier. Neurocosmeticele sunt formulate cu ingrediente active capabile să stimuleze acești receptori sau să modifice răspunsurile neurochimice la nivel cutanat. Raphaëlle O’Connor, expert R&D, explică: „Neurocosmeticele acționează de obicei prin influențarea neuronilor senzoriali ai pielii. Ele pot urmări să reducă senzația de disconfort, să amelioreze problemele pielii cauzate de stres sau să sporească sentimentul de bine prin intermediul pielii”. Altfel spus, un produs neurocosmetic bine conceput ar putea, de exemplu, să calmeze pielea iritată și să trimită semnale de relaxare către creier.

Ingrediente folosite în neurocosmetice includ adesea peptide neuromimetice, extracte din plante adaptogene și compuși ce interacționează cu sistemul nervos. De pildă, există peptide sintetice care imită acțiunea endorfinelor (moleculele fericirii) sau a altor neurotransmițători, inducând o stare de confort local. La fel, extractele din plante adaptogene (precum ashwagandha, rhodiola sau ginseng) sunt incluse datorită capacității lor de a ajuta organismul să gestioneze stresul – aplicate topic, ele pot reduce inflamațiile legate de stres și pot calma pielea reactivă. Unele formule conțin și neurotransmițători sau hormoni în versiune cosmetică – un exemplu fiind melatonina din anumite serumuri de noapte, menită să îmbunătățească ritmul circadian al pielii și, implicit, să favorizeze somnul și regenerarea.

Prebiotice și probiotice în rutina cosmetică

O componentă cheie a trendului neurocosmetic este grija față de microbiomul pielii. Așa cum am văzut, echilibrul bacteriilor de pe piele poate influența inflamația și, indirect, starea psihică. Din acest motiv, tot mai multe branduri includ în produsele lor probiotice, prebiotice și postbiotice – ingrediente menite să hrănească bacteriile benefice sau să completeze flora pielii.

·      Probiotice topice: conțin bacterii vii sau fermentate (de obicei lizate) care, aplicate pe piele, ajută la refacerea ecosistemului cutanat. Studii anterioare au arătat că aplicarea de probiotice poate ameliora afecțiuni ca dermatita atopică și poate reduce inflamația. În contextul axei piele-creier, un microbiom echilibrat înseamnă mai puține semnale de “alarmă” trimise creierului (inflamație, mâncărime)

·   Prebiotice: ingrediente precum inulina, extracte de alge sau zaharide care hrănesc selectiv bacteriile benefice de pe piele. Incluse în creme sau loțiuni, prebioticele creează un mediu prielnic pentru microbiomul protector, ajutând la refacerea acestuia după folosirea săpunurilor dure sau a factorilor de mediu.

·      Postbiotice: substanțe produse de bacterii (de exemplu enzime, peptide antimicrobiene, acizi grași) care pot fi folosite ca ingrediente active. Un exemplu este acidul lactic derivat din fermentația probioticelor, care menține pH-ul optim al pielii și are efect exfoliant blând. Postbioticele au adesea efecte calmante și antiinflamatorii.

Medicina viitorului: holism între piele și psihic?

Neurocosmeticele și conceptul de axă piele–creier reprezintă o schimbare de paradigmă în felul în care privim îngrijirea pielii.

Pentru profesioniștii din dermatologie și estetică, neurocosmetica deschide direcții noi de tratament: de la recomandarea de produse cu probiotice cutanate pentru pacienții cu piele reactivă și anxietate, până la colaborarea cu psihologi sau nutriționiști pentru a adresa cauzele interne ale problemelor pielii. Iar pentru tine, consumatorul/pacientul, înseamnă că poți aspira la mai mult decât la o piele curată.

O piele echilibrată și îngrijită te poate ajuta să ai o minte mai liniștită, iar o minte liniștită se va reflecta, inevitabil, pe chipul tău. Este un cerc virtuos al bunăstării pe care merită să îl cultivăm zi de zi – atât pentru frumusețe, cât și pentru sănătate sufletească.

Dr. Diana Savu